sâmbătă, 29 august 2015

Prietena

 
Toyota Stadium, Vă mulțumim pentru prima zi 🙆 

??? Ai puteți bucura de 


Acesta este un costum nou 🙋 
Ea devine o gaucho pantaloni ❤ 

Și muncesc din greu va fi mâine! !!!
Afişaţi mai puţine  ·  Afișează textul original

miercuri, 26 august 2015

????

Declaratie oficiala a statului de așteptare de Islam - 100 HAMAS ARMY depui un jurământ și să se alăture de stat a Islamului (IS) 

Realitate, cu atât mai umilit și urât Mai mult Pula care sprijină și înregistrare. Allahu Akbar 

BAQIYAH .. WA TATAMADDAD .. BIIDZNILAH
Afişaţi mai puţine  ·  Afișează textul original

marți, 25 august 2015

Politician

 
Unui politician lăudăros

Vorbeşti, ce-i drept, cursiv şi bine,
Iar cu-apropouri baţi chiar şaua,
Dar cred că-ntinzi cam mult pelteaua
---Click pe poză---

Pofta buna !

Recipe Salad “Isabella”. Ingredients: – 2 smoked chicken legs – 5 eggs – 500 grams of mushrooms – 2 onions – 3 pickled cucumbers – Korean Carrots. Preparation: 1. Boil eggs, mushrooms and onions finely chopped and fry in

duminică, 23 august 2015

joi, 20 august 2015

Pofta buna !

 
Adaugă ceva în plus pentru lasagna cu aceasta reteta de vinete umplute parmezan Lasagna.http://kraft.us/1Dr4zKF 

Pentru mai multe retete de lasagna:http://kraft.us/1s0oDZa
Show original text

marți, 18 august 2015

Pentru justificare




...Nu sunteti obligati sa cititi, am scris pentru a ramane pentru justificare


x




Rusinos ca , cadrele superioare din Politia Ploiesti s-au implicat si in As.de locatari ACOLO UNDE NU SE FACE NIMIC CI, DOAR SE BLOCHEAZA TOTUL PENTRU AVANTAJE  MARUNTE DAR, CARE LOVESC SI NEVOIASI. Ispas Vasile acest jeg uman, rezervist care traieste din facut rau absolut, nu putea sa-si faca de cap din toate punctele de vedere, fara interventia permanenta a unui membru marcant al conducerii Pol.Ploiesti. Ce a putut castiga acel membu de la un tigan consort al unei spalatoare de wc-uri din gara Pl.Sud? Doar daca i-ar fi imprumutat mopul de spalat in wc-urile garii, pentru a se sterge la gura dupa ce a mancat cacat!
Ce castig are de la  3 sferturi din  Pol.Pl. ruda cu un infractor  hot din apart., Cristache Nicu? I-a dat  demnitatea politiei ca, sa aiba liber la furat? Ce a castigat Pol.Pl.  de la  Negoita Traian trio, care fac spectacol zilnic fara sa-i provoace nimeni? Mizeriile  slobozite de Nita A., dar de la mamaiele de la Primarie care, in loc sa fie multumite ca stranepotii lor s-au indurat de ele si le-au luat de la spalatul scarilor de bloc si le-au pus la un loc onorabil, unde nu trebuie sa faca nimic, ci doar sa faca pe vivandierele batrane, dar usoare. Daca eram, barbat  cand le vedeam in exercitiul functiunii mi se muia bastonul pentru 10 ani, dovada ca nu este nimeni interesat de "farmecele" lor, chiar de prin deserturile Orientului.
Infractori care ies cu bolovani in mana si porcarii in gura, ce se castiga dupa urma lor?Datoria Politiei este sa  tina secret numele hotilor ? Sa-si insusasca minciunile infractorilor si in bataie de joc sa trimita cazurile din furturile din apartamente la Protectia Consumatoruluui cu cerinta de a spune ce ai cerut hotului sa-ti faca si nu ti-a facut ????:)))
Cine pune Politia sa spuna ca este in concediu  permanent dupa modelul Iohannis si Ponta, si ca  acolo unde au fost nu au putut accesa internetul, cand si ISIS ati vazut, de pe teatrele de operatii militare stau jos intre daramaturi  cu leptopul in fata si transmit si primesc mesaje de la fata locului, mesaje ce le-ati citit si dvs. in timpul luptelor?
Politia a fost pusa sa ne prosteasca  in bataie de joc la adresa ei ?
Acum ce face pupilul Ispas Vasile al  Politiei sa  dubleze la apartamentul meu consumurile in timp ce la bordelul de sus detinut de Negoita Traian  cu 2 pers.se plateste jumatate? Ce vor ? Mereu imi spun sa dau in judecata. Daca dadeam in judecata de 13 ani de mizerii care  mi s-au facut zilnic cu inundatiiile, ca nu am ce face :))) nu imi ajungea nici acest mileniu sa termin procesele. Implicarea Politiei Ploiesti in treburile modeste ale as. de locatari fac de ras Politia pentru ca  se coboara la genunchiul broastei si a atras atentia asupra  gunoaielor rerviste Ispas Vasile si Negoita Traian, care in mintea altora inseamna ceva, nu  doar niste broscoi raiosi, care nu se vor transforma niciodata in feti frumosi, chiar daca i-ar pupa Regina Angliei in chiur.
In 13 ani de mizerii zilnice trebuiau sa se scuture de cacatul uscat de pe ei si sa isi reia demnitatea postului pentru care sunt platiti. Acum m-au amenintat ca  cheama hotii care mi-au furat totul, cand am fost in spital si le spune sa imi ia ce am mai completat dar, nu am cumparat nimic de frica hotilor protejati de Politia Ploiesti. Nu am luat nici un scaun, stau in picioare. Rusine celor din varfurile Politiei Ploiesti care murdaresc aceasta institutie, care va exista SI DUPA  TRECEREA LOR IN NEFIINTA PENTRU CA,  MIZERIILE DIN CORUPTIE NU SE VOR TERMINA  IN SCURT TIMP. Dar ce se castiga tarand institutia in hazna???
Conform foto niciodata nu am spus nimic, nu am dat replici, nu am intrebat nimic. Am nervi de otel si nici un barbat nu ar fi rezistat 13 ani, ultimul a stat 2 luni,
pentru ca ar fi ajuns ori in mormant, ori in puscarie. Eu nu cedez si nu ma supun scurgerilor umane din institutiile statului platite si de mine pentru nemunca. Abia astept sa-mi ia calculatoarele caci, le dau cele 2 carcase fara suruburi, pentru ca mi-au spus ca le pot baga in priza acum, ca piesele au fost  stricate si s-au aruncat, asa a spus infractorul Cristache Nicu hot din apartamente, ruda cu 3 sferturi din Politia Ploiesti, declaratie insusita de Politia Ploiesti.
Aceste activitati infractionale conduse de Pol.Ploiesti au ca finalitate  furtul a tuturor bunurilor agonisite de familia mea si de mine in 130 de ani, de neanlocuit prin valoarea lor.

duminică, 16 august 2015

Pentru a trai...

Pentru a fi un mare poet trebuie să fie onest, și să fiu sincer, ar trebui să fie liber, și așa trebuie să fie liberi să trăiască, și de a trăi ar trebui să tacă.
Afișează textul original

Vanturile


Pazuzu, regele demonilor vanturilor in mitologia babiloniana. Desi este un spirit malefic, Pazuzu are capacitatea de a indeparta celelalte spirite rele, motiv pentru care a fost folosit in numeroase amulete.
Unul dintre cele mai vechi texte de lege omenesti, "Codul lui Manu",aparut in India in urma cu peste 5.000 de ani, pedepseste crunt partairea in public. Iar cum ne aflam in tinutul castelor, orice sudra inferior care nu-si pazea fundul si slobozea vreun vant mirositor in preajma unui ksatria sau mai grav, brahman, era supus unei pedepse groaznice. Nici mai mult, nici mai putin, nefericitului i se taia anusul cu cutitul, pentru neobrazarea si lipsa de respect la adresa privilegiatilor din castele superioare.
In alte parti ale lumii, precum insulele din Pacific, partaiala a fost readusa pe piedestal de numeroase triburi care isi cautau viitorul la samanii si ghicitorii locali experti la ghicitul in... basini. In mitologia inuitilor din nordul Canadei il intalnim pe Matschiskhapeu(in traducere directa, evident, Omul-Part). Ciudata divinitate este cel mai puternic spirit din panteonul eschimosilor, fiind la origine un saman legendar care patroneaza peste actul flatulentei, capabil sa-i pedepseasca pe cei rai cu teribile dureri gastro-intestinale si sa-i fericeasca pe cei buni cu darul eliberarii vanturilor! Intr-o poveste de-a eschimosilor, Zeul Vanturilor Intestinale (desen, jos) viziteaza noaptea toti zgarcitii din lume si le coase fundurile, astfel incat acestia sa nu-si mai poata elibera gazele, finnd condamnati la cumplite balonari si dureri de burta.
In Antichitatea europeana, flatulenta isi face simtita prezenta foarte devreme. Doua texte scrise acum 2.500 ani de insusi Aristofan, parintele comediei, abunda in relatari umoristice la adesa gazelor scapate de cetatenii atenieni. Mai tarziu, romanii aduc un tribut banalului part prin satirele lui Seneca la adresa imparatului Nero.
Lumea islamica nu este nici ea straina portretizarii flatulentei. O gasim deghizata chiar in faimoasa culegere de basme arabe "1001 de nopti", unde apare o povestioara intitulata sugestiv "Partul istoric". Este vorba despre povestea unui satean simplu care este nevoit sa-si paraseasca satul, de rusine - rusine aparuta aparuta in urma unei explozii slobozita involuntar la propria-i nunta. Cand se reintoarce spasit, peste zece ani, barbatul descopera cu stupoare ca bubuitura sa devenise atat de faimoasa, incat oamenii o foloseau drept punct de referinta pentru toate evenimentele scurse de la acel moment stanjenitor.
Flatulenta isi face o intrare zgomoasa in epoca Renasterii prin antologicele povesti ale lui "Gargantua si Pantagruel" scrise deFrancois Rabelais. In capitolul 27 din cea de-a doua carte, uriasul Pantagruel elibereaza un vant atat de puternic incat "a facut ca Pamantul sa se zguduie 29 de mile imprejur, iar din pantecele sale au iesit mii de oameni, pitici si creaturi ciudate".
Astazi, cei mai multi oameni se stapanesc (sau cel putin incearca) atunci cand se afla in compania altora. Cand situatia nu mai poate fi tinuta sub control, minimul bun simt ne indeamna, totusi, sa parasim incaperea, inventand un motiv nevinovat. Totusi, in unele culturi, trasul vanturilor nu este vazut nici astazi drept un lucru rusinos. Eruditul Mircea Eliade aminteste astfel desele momente in care mentorul sau din India elibera vanturi sonore, iar insotitori sai considerau acest lucru la fel de normal si natural precum tusitul sau stranutul. O evolutie, totusi, comparativ cu pedepsa lui Manu.

N-ai un foc?

Unul dintre cele mai sonore aspecte ale umorului vulgar tine de asa-numitul "vant aprins". Este o practica comuna la petrecerile din mediile cazone, interlope sau chiar in campusurile studentesti. Psihologii o considera nimic altceva decat o cascadorie trista, care aduce in prim-plan nefericirea umana alaturi de dorinta de a se remarca cu orice pret. Medicii, pe de alta parte, avertizeaza in privinta riscurilor - deloc de ignorat - care apar in urma acestui experiment, ce spune multe despre nivelul intelectual al unor semeni de ai nostri...
In prezent, in plin mileniu III, ciudatenia asta a devenit atat de populara incat sute de autoproductii de acest tip sunt postate zilnic pe You Tube. Denumita in argou "Sageata albastra" sau "Sufletul albastru", piroflatulenta, cum este botezata de specialistii comportamentului deviant uman, este prezenta si in numeroase piese de teatru modern, filme, emisiuni de televiziune si chiar desene animate.

Pe langa alte 4 substante chimice, gazele intestinale contin si metan, iarmetanul, in contact cu focul, arde cu o flacara albastruie. Flacara poate fi si portocalie sau galbena, in functie de compozitia gazului. Nebunia a ajuns la un asemena nivel, incat pe Internet exista site-uri dedicate actului. Accidentele nu sunt rare, de obicei rezumandu-se la arderea superficiala a epidermei. Exista, totusi, un caz medical in care amatorul unei asemenea distractii scatologice s-a ales cu o leziune de peste 15 cm a intestinului gros, avand nevoie de interventia urgenta a unui chirurg, care i-a salvat viata.
 ziarulevenimentul.ro

vineri, 14 august 2015

Calugarite si luptatorii din rezistenta

Călugărițe și luptătorii din rezistență palestiniene 
Unite pentru o #FreePalestine
Afișează textul original

Pofta buna !

 
Ochelari pepene galben & feta 
În pahare sau salata, aceasta este o idee perfecta pentru un weekend de vară răcoritoare :) 

Pentru a vedea rețeta, faceți clic pe link-ul următor: 
http://gastronoome.com/products.php?pid=716 


#recette , #melon , #feta , #entree , #verrines , 
Afişaţi mai puţine  ·  Afișează textul original

luni, 10 august 2015

La balci

Bâlciul era cândva pentru români una dintre marile ocazii de distracție, de socializare și de… a face afaceri. Aici veneau mai ales tarani, mahalagii și târgoveți – dar si burghezi -  pentru a colinda vestitele „țuicării cu  adevărata zeamă de prune adusă de la munte”- numită și „zăpăceală” , aici copiii mâncau floricele și „își sglâmboiau ochi în toate părțile și nu se mai săturau privind la „Vasilache” sau la diferiții comedianți care se arătau pe la circuri cu „renume mondial”. Dar câte nu se găseau la bâlci: acadele, bigibigele, pandișpanele, gogoși, turtă dulce, „mizilic” (semințe de floarea soarelui sau de dovleac) și toate celelalte dulciuri de neuitat. Mai erau călușeii, scrânciobul, bărcile, aeroplanul sau tiribomba. Și mai erau erau berăriile care serveau “mâncăruri și băuturi din cele mai alese” și care aveau  “programe musicale”. Chiar dacă au trecut multe decenii de atunci tradiția organizării unor astfel de sărbători populare nu s-a stins cum s-ar putea crede. Pentru că “sărbătorile orașelor” care se organizează azi mai peste tot nu sunt altceva decât demnele urmașe ale  bâlciurilor de altădată, nu-i așa? Dacă nu sunteți convinși, o să vă invit să dăm împreună un tur printr-unul din bâlcirile de altădată. O să vă conving poate astfel că  - deși refrenele, tarabele sau… tiribombele sunt altele - în esență, bâlciurile de azi sunt cam același lucru cu bâlciurile de ieri:

Bâlciul de ieri și... bâlciul de azi
" Forfoteala Capitalei, în ajunul marilor sarbători, agitaţia mulţimii care într’un fel de febră colectivă flutură de la un magazin la altul, cumpără ce are nevoie şi ce n'are, cercetează, atinge şi tocmeşte tot ce vede cu ochii, îşi are echivalentul la ţară în marile bâlciuri, cu dată fixă, intrate în tradiţie. În anul acesta, acuma de sărbători, bâlciurile au cunoscut o animaţie, o durată şi un dever, cum de mulţi ani nu s'a mai pomenit. Parcă niciodată n'au fost aşa înţesate bâlciurile ţărăneşti de atâta negustorime. În faţa ochilor uimiti ai sătenilor au luat fiinţă mormane de căciuli şi de pălării, munţi de stămburi de toate culorile, basmale, fuste, ilice, bluze, mărgele şi cercei, dresuri pentru faţă şi mirosuri, dar tot aşa - cum s'a ajuns aici ?... – sandale romane şi pantofi cu tocuri înalte de o palmă şi mai bine, soutiene, centuri, mănuşi muşchetar - da... da... – şi… “Knikerbokers !"

Fotograful satului, care în alţi ani n'avea mâini să prididească şi regreta că nu se poate împărţi în zece, un mic fotograf al bâlciului, s'a văzut înconjurat de alţi cincisprezece, cu “aparate moderne" şi cu saloane în toată regula de pânză pe care cu litere de o şchioapă anunţau: reuşită garantată în (sic) timpul cel mai scurt !...

Goniţi poate de spectrul ameninţător al desfiinţării pitorescului şi plăcutului Târg al Moşilor - ce păcat ar fi ! – l’au năvălit, de pe la periferiile Capitalei, plăcintari şi fabricanţi de turtă dulce şi gogoşi  la minut… Turci, veritabili sau de ocazie, au revărsat braga tulbure în valuri… S'au durat “localuri de consumaţie" cu fleici şi mititei. A fost poate cea mai mare minune a anului. Oricât ar părea de curios, fapt este că vestitul “mititel" naţional, nelipsit de pe tablaua celei mai umile cârciumi din orice periferie urbană, este o raritate, dacă nu ceva cu totul inexistent, la sate.

Pentru acei care au petrecut un timp oricât de scurt în inima ţării, departe de oraşe, nu spunem desigur ceva nou. În anul acesta mititeii s'au răsfăţat şi au sfârâit pe grătare, trecând de la roşu la negru, în aşteptarea amatorilor de asemenea bunătăţi, şi de la negru la cenuşiu, de colbul ridicat de mulţimea neastâmpărată.

Am avut impresia netă şi icoana vie a “Moşilor", ascultând “orchestra clasică de primul rang" – două viori şi o cobză, zguduite în opintiri balaoacheşe - la “grădina şi restaurantul lui Ilie C. Gâscan, La Mititelul Mare!"…  În loc de sârbe, hore, învârtite şi “de dor" duioase, amatorii de muzică au putut savura cel mai nou tango:

La căsuţa albăăă
Îs atâtea fluori la fereşti măi!...

"Tiribombele" de ieri și de azi
Au fost înlocuite scrâncioburile şi căluşeii, care ne-au desfătat copilăria… “Tiribombele" sunt mai iuţi. Flăcăii şi fetele, aninaţi de capătul lanţurilor zornăitoare şi mobile îşi chiuie bucuria vitezei:

- Păzea măi!... Uhuhuuu!... Că vine arioplanu!...

Fetele, mai ales, nu s'ar mai da jos. Cu fustele strânse între pulpe, să nu le umfle vântul, s'ar învârti, legănate şi asvârlite de flăcăii dinapoi si până noaptea. O femeie îşi pierde răbdarea:

- Hai Leano, hai… isprăveşte că te sucişi destul…
- Mai odată, mamă…
- Dă-te jos n’auzi?
- Ci mai lasă-mă, fă mamă, încă o dată, că doar n'o fi foc!...
- Dă-te jos, fir-ai a dracului, că te ciufulesc aici în lume!...

Leana se dă jos, ruşinată toată şi cam ameţită. Flăcăul, unde o vede aşa moale, se repede s'o ajute şi, strângând-o la sân, o frânge într’un sărut, care o răpune. Bătrâna sare ca o cloşcă mâniată.

- Las-o, n'auzi?... Ce ai măi cu fata mea!

Flăcăul se fereşte într’o parte, liberând pe biata Leana care, din ce în ce mai îmbujorată şi încă slabă pe picioare, nu ştie ce să facă mai întâi: să-şi aşeze basmaua, să-şi întindă fusta boţită sau unde să se ascundă.

- Da' ce-i făcui lele ?
- De ce tragi de ea?...
- Cum să trag de ea..., că nu e iapă...

Se desfac hohote de râs, cu palme trase pe genunchi şi pumni veseli în căciuli. Femeia îşi îndeamnă fata cu câţiva ghionţi…

-Las' că te-oi prinde sara pe la ulucile mele, fire-ai al dracului de stricat !

Flăcăul dă din umeri, cu ochii duşi în urma Leanei.

- Mai rar ca Leana, mă…  Da' păcatele ei cu bântuita asta de măsa…

În umbra unei sălcii, o ţigancă dă cu ghiocul. S'au strâns în jurul ei un stol de fete mari, cu obraji rumeni şi cu ochi umezi. Ţiganca le învăluie în privirea ei adâncă şi le prinde in plasa vorbelor meşteşugite. Scuipă, bolboroseşte şi face semne în vânt, cu degetele ei negre şi uscate...

Ghiocel, ghioc, ghioc,
Spune babei de noroc,
De “ursita" fetilor
De boala băieţilor !

Fetele se clatină, ca să-şi şoptească vorbe şi râsetele lor gâlgâie a chemare pentru flăcăii strânşi în cerc, mai la o parte, în aşteptare. Dar de la celălalt capăt al bâlciului, se ridică o larmă care adună lumea cât ai clipi din ochi. Vasile, ţiganul satului, se tăvăleşte şi ţipă, ţipă cât poate şi se bate cu pumnii în piept, în văzul unui jandarm tânăr şi tare stingherit, şi spre indignarea unui negustor vânăt de mânie, care se adresează sătenilor:

- M'a furat, oameni buni… S'a dat la marfă!... L-a văzut nevasta...

Vasile răcneşte cât îl ţine pieptul:

"Localuri de consumație" 
din bâlciuri ieri și azi
- Aoleleleleeee !... Aoleleleleeee !... Mamă, unde eşti?... Fir-ai a dracului să fii tu mamă, că mă făcuşi negru la faţă şi alb la suflet!... Să râză lumea de mine şi să mă facă hoţ şi nimeni să n'aibă milă de mine!... Of!... Of!...

Irimia cărăuşul, îl împinge cu opinca:

- Ho! cioară... nu mai răcni aşa!...

Moş Solomon îl opreşte însă.

- Lasă-l mă Irimie... N’o fi vinovat... Îi suflet şi el...
- Asta, aşa e…- îşi dau cu părerea cei mulţi.

Lumea se întoarce către negustor:


- Da' ce ţi-a furat?
- Îl văzuşi luând?
- Să-l dai pe mâna jandarului e lesne... Da' de ce?...

Negustorul face ochii mari şi, prins din toate părţile, îşi pierde cumpătul. Furia mulţimii e nedreaptă. O ştie poate din trecut. Abia îngaimă:

- A furat... dacă vă zic... Îl văzu nevasta...
- Dac'a furat să-l caute jandaru, îşi dă cu părerea Moş Solomon.

Vasile se svârcoleşte şi boceşte. Jandarmul dă puşca unui sătean şi încearcă să-l salte în sus. De sub cojoaca zdrenţuită se desfăşoară un şarpe roşu: nişte bete de toată frumuseţea, bătute cu fluturi şi late de o palmă.

- Ahaaal...
- I-oite mă, văzuşi!...

Lumea se sguduie, ca într’un fior. Negustorul prinde suflet. Irimia jubilează şi Vasile s'a lăsat iar în ţărână cu pumnii în cap:

- Aoleleleee!... Aoleleleeee!... Fir-ai a dracului tu mamă', că mă făcui ţigan prost... Di ce am ascuns eu betele în sân şi nu le-am dat ţigăncii, şi fugi cu ele... Aoleu şi of!... şi of!...

De la “marele restaurant" se aud frânturi dintr’un cântec. “Tiribomba" se roteşte neobosită.

- Tiribombaaal... E doi lei, numai doi lei!...

Pe drumul cu marginile bătute în ulmi bătrâni, de două şi trei vieţi, vine lume, pleacă lume... Aşa e la bâlci ! "


Sursa: articolul “Bâlciul” – semnat  Lory Panaitescu-Zătreni – revista “Realitatea ilustrată” din 5 mai 1937 – citit din colecţiaBibliotecii Digitale a Bucureştilor

#mosi #bâlci #tirimombă #mititei

deieri-deazi.blogspot.com